Da Pisa à Ghjenuva

U XIImu seculu vedi u ritornu di i signori Corsi, Arrigu è u figliolu Diutaiuti. Quiddi chì darani u ceppu cinarchesi voltani da a Sardegna è ripigliani puteri è lochia in Cinarca dopu essa stati mandati in isiliu da u Marchesi di Massa, numinatu da u Papa.

In più di quista, cumenci ind’u 1118 una guerra trà Pisani è Ghjinuvesi. Hà da durà sin’à u 1133. Tandu, u Papa novu, Honorius II, cerca d’appacià i dui putenzi. Ni venini à una partizioni di a Corsica : Ghjenuva atteni i pievi di Mariana, Nebbiu, Accia (Pievi nova) è Pisa teni quiddi d’Aleria, Sagona ed Aiacciu. Hè un'epica di custruzzioni. Sò fatti cappeddi è ponti.

I signori di tutta a Corsica pigliani i pratesi di l’una o di l’altra, sicondu i so intaressi, i so urighjini è i so nimicizii

U signori putenti à u principiu di u XIIImuGhjudici da Cinarca. Fattu Conti di Corsica ind’u 1245, riesci à impona si firmendu da u cantu pisanu. Tuttu trafala ind’u 1284 quandu i Ghjinuvesi scompiini i Pisani nant’à u mari, à a battaglia detta di a Meloria. Quattru anni dopu, sbarca Lucchetto Doria in carica d’impona l’ordini ghjinuvesi nant’à tutta a Corsica.

Da st’epica firmarà una spiccatura di i signori in dui campi chì durarà sin’à a fini di u Medievu.