Ind'u tempu longu assai di u Medievu, a Corsica ferma un paesi campagnolu. I cità isciuti da a rumanizazioni sò guasgi tutti stati spiantati da i barbari o i Saracini. I soli cità di u Medievu sò stranieri cun Calvi è Bunifaziu, po Bastia ed Aghjacciu in fini di u XVmu.

A pupulazioni hè stimata à 30 000 o 40 000 mila abitenti, cristianizati è bè, soprattuttu quiddi di u litturali. A struttura impurtenta, pulitica, amministrativa è acunomica, hè a pievi. Intornu à a ghjesgia piuvana, sò pigliati i dicisioni par l'avvena di tutti i paesi chì ni facini parti (aiuti, voti, disignazioni di i raprisintenti...). A ghjesgia hè cintrali cù a so funzioni battisimali è parechji volti quidda di sedi di a ghjustizia, po u so campusantu. Hè u locu di u principiu di vita, di u so sviluppu è di  a so fini.

A Corsica di u Medievu hè u locu di i guerri pà u puteri. Guerra di i conti cristiani (à nomi di a Ghjesgia) contru à i Mori, trà i signori corsi è i marchesi di Massa (mandati da u Papa), trà Pisa è Ghjenuva po i signori liati à una o l'altra, trà Ghjenuva è l'Aragona...

A Corsica hè tarra vaticana è u papa purtarà i so sforzi da fà la libarà di i Mori è altri ariani (Lunghibardi o Vandali nanzu) è da impona u cristianisimu. L'isula sarà spartuta trà Pisani è Ghjinuvesi po i Ghjinuvesi pigliarani a suprana cù a battaglia di a Miloria. I signori chì erani vicini à i Pisani circarani sempri di piglià a suprana nant'à quiddi sustinuti da Ghjenuva. Quandu i Pisani ùn l'aiutarani più, dumandarani aiutu à u rè d'Aragona. U papa l'avia fattu dunazioni di a nostra tarra. Da stu fattu hè nata a testa mora nant'à l'armuratura di a Corsica.

Ind'un cuntestu di guerri signurili è di pesta, nascini, isciuti da i Franciscani di u 3zu ordini, i Ghjuvannali. Ricusani i puteri di a ghjesgia è di i signori, cù l'impositi chì li sò liati. Sò dichjarati eretichi è ammazzati da l'armata è i paisani.

Ind'u 1358, un certu Sambucucciu di u paesi d'Alandu hè purtatu à u capu d'una rivolta contru à i signori. Sustinutu da Ghjenuva, una mansa di paisani armati spiantani parti è più di i casteddi di u Cismonti è di u Pumonti. I pievi si dichjarani à favori d'una vita « à populu è cumuna ». A Corsica suttana volta prestu à a so vita di nanzu, sottu à l'auturità di un signori, ma una parti impurtenta di a Corsica suprana scegli di campà cusì è sarà chjamata « terra del commune », liata à Ghjenuva. U suttanu sarà eddu « tarra di i signori ».

I signori ad avè lasciatu a so stampa nant'à u so seculu sò Arrigu bel Messere (XImu), Ghjudici da Cinarca (XIIImu), Vincinteddu d'Istria, Raffè è Ghjuvampaulu da Leca (XVmu) po Rinucciu da la Rocca (principiu di u XVImu).