I torri di marina

A custruzzioni di i torri litturali hè liati à i corsi barbareschi. Ghjovanu da vardà u litturali po da privena a ghjenti quand’un batteddu nimicu s’avvicina di troppu. Longu à u XVImu seculu, stu ritali di surviglienza hè pruvistu d’una cintinaia di torri chì currispondini trà di eddi cù fumi o sunati di culombi o corri. I primi torri sò alzati ind’u 1531. Tondi o quatrati, sò di diminsioni varii, da 9,5 à 17,5 metri d’altezza. Sò accupati sti torri da guarnighjoni di dui à cinqui guardi, chjamati turrighjani. Sò aletti quisti da i cumunità o disignati da a Ripublica di Ghjenuva.

Hè rigurosu u rigulamentu chì i tocca : nicissità di campà ci in parmanenza è di cuddà nant’à u tarrazzolu ogni ghjornu à u pisà è à u chjinà di u soli, di cumunicà ogni sera cù i torri vicini. Hè difesu d’assintà si (sorti un omu solu da fà i pruvisti), di fà cummerciu, di suminà o di fà si rimpiazzà. A pena privista par quiddi ch’ùn rispettani stu rigulamentu hè di cinqui anni di galera ! Causa à a sulitutini, u pocu cunfortu di u locu è l’annoiu, a carica di turrighjani hè data par trè anni pà u più.

A funzioni di i torri hè difinsiva ma ancu acunomica : i guarnighjoni guardani i costi, dani rinsignamenti à i navigatori, parcipiscini i dritti nant’à quiddi chì lampani l’ancura, toccani i dritti di dugana è sò in carica di luttà contru à a cuntrabanda.

A pacificazioni di u Maritarraniu è u costu di u so mantinimentu faci ch’eddi sò abbandunati i torri à pocu à pocu. Ind’u 1755, sott’à u regnu di Paoli, ni firmarà solu vinti dui.

DA TENA À MENTI

90 torri, tonduli o quatrati, avvinghjini i costi di a Corsica. Alzati trà u 1520 è u 1620, ghjovani anzi tuttu da privena a ghjenti in casu ch'eddi attacchini i barbareschi. Ci era un rigulamentu siveru assai : i turrighjani chì ùn lu rispittavani in puntu è virgula risicavani d'andà in galera.